Impozitarea crypto în România: Ce plătești pentru 2025, ce se schimbă din 2026

10% anul acesta, 16% de anul viitor. Dincolo de cifre, contează ce se consideră eveniment impozabil și ce nu.

The Crypto Brief e locul unde scriu despre MiCA, reglementare crypto și tot ce ține de latura juridică a industriei. Dacă vrei să primești articolele noi, abonează-te.

Dacă deții sau tranzacționezi criptomonede în România, probabil ai auzit că se schimbă ceva la taxare. Și ai auzit bine.

Hai să clarificăm ce plătești acum, ce se schimbă, și ce trebuie să faci concret.

Regulile pentru veniturile din 2025 (cele pe care le declari în 2026)

Legislația fiscală, chiar dacă sumară, stabilește, printre aletele, cota de impozit pentru 2025, evenimentul impozabil, termenul de plată, dar și un prag minim de câștig pentru care nu se datorează impozit.

Cota de impozit

Cota de impozit pentru anul 2025 este de 10% pe câștigul realizat din transferul de monedă virtuală.

Câștigul se calculează simplu: prețul de vânzare minus prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției (comisioane de platformă, etc.). Dacă ai cumpărat Bitcoin cu 5.000 EUR și l-ai vândut cu 7.000 EUR, câștigul impozabil e 2.000 EUR. Plătești 10% pe 2.000 EUR.

Ce se impozitează (evenimentele fiscale):

(i) Vânzarea de crypto pentru monedă fiat (lei, euro, dolari). Vinzi BTC și primești euro în cont. Avem moment impozabil.

(ii) Cheltuirea crypto pe bunuri și servicii. Plătești cu Bitcoin pentru ceva. Avem tranzacție impozabilă, tratată ca un schimb.

O mențiune importantă. Câștigurile sub 200 lei pe tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 lei. Dacă depășești 600 lei cumulat, se impozitează tot.

CASS (contribuția la sănătate)

Pe lângă impozitul pe venit de 10%, dacă veniturile tale din crypto (cumulate eventual cu alte venituri din investiții, chirii, dividende etc.) depășesc anumite praguri, datorezi și CASS:

• Peste 6 salarii minime brute anuale, 10% calculat la 6 salarii minime
• Peste 12 salarii minime, 10% calculat la 12 salarii minime
• Peste 24 salarii minime , 10% calculat la 24 salarii minime (plafonat)

CASS-ul nu se aplică la câștigul efectiv, ci la plafon. E un calcul separat de impozitul pe venit.

Termenul de declarare și plată

Impozitul și CASS aferent trebuie declarate și achitate până la data de 25 mai 2026. Detalii despre completarea și depunerea declarației găsiți aici.

Scutirea de impozit care nu a fost

Merită o mențiune scurtă pentru că a generat multă confuzie. În 2024, Parlamentul a adoptat un amendament care scutea de impozit câștigurile din crypto până la 31 iulie 2025. Scutirea nu a intrat niciodată în vigoare.

Astfel, pentru veniturile din 2025, impozitul de 10% se aplică normal. Nu există nicio scutire activă.

Ce se schimbă pentru veniturile din 2026

Legea 239/2025 aduce modificări la Codul fiscal care se aplică începând cu veniturile realizate de la 1 ianuarie 2026.

Cota de impozit crește de la 10% la 16%.

Rămâne, însă, aceeași bază de calcul, respectiv câștigul din transferul de monedă virtuală, calculat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe. Dar cota aplicată e acum 16%.

De asemenea, pragul de neimpozitare rămâne, prin urmare nu se impozitează ce este sub 200 lei pe tranzacție, cu maximum 600 lei pe an.

CASS-ul continuă să se aplice în aceleași condiții.

Impozitul de 16% se va plăti în 2027, prin completarea și depunerii Declarației Unice, pentru câștigurile realizate în 2026.

DAC8 și CARF: statul va ști ce tranzacționezi

Din 2026, platformele de criptoactive (exchange-uri, brokeri, custodians) sunt obligate să raporteze automat către ANAF toate tranzacțiile utilizatorilor. Am scris un articol separat despre ghidul ANAF pe această temă, dar pe scurt:

• Se raportează schimburile crypto-fiat, crypto-crypto, și transferurile.
• Se raportează pentru toți utilizatorii (rezidenți și nerezidenți).
• NFT-urile și stablecoin-urile sunt incluse.
• ANAF transmite datele autorităților fiscale din alte jurisdicții prin schimb automat.

Prima raportare acoperă tranzacțiile din 2026 și se transmite în 2027.

Ce înseamnă asta pentru tine? Practic, până acum, dacă nu ai declarat câștigurile din crypto, era o chestiune de conștiință. Din 2026, ANAF va avea datele direct de la platforme. Discrepanța între ce declari tu și ce raportează platforma va fi vizibilă imediat.

Crypto prin firmă vs. persoană fizică

Dacă operezi prin firmă (SRL), regulile sunt diferite.

În mod cert, una dintre diferențe vizează faptul că, prin firmă, poți deduce cheltuielile (inclusiv comisioanele, costurile de platformă, consultanță etc.). Ca persoană fizică, deduci doar costurile directe ale tranzacției (practic, comisionul platformei).

Alegerea între persoană fizică și firmă depinde de volumul de tranzacționare, de strategia ta, și de alte venituri pe care le ai. Nu există un răspuns universal, dar dacă tranzacționezi sume semnificative, încurajez o discuție cu un contabil sau consilier fiscal.

Ce se întâmplă dacă nu declari sau declari greșit

Trei scenarii, trei niveluri de risc.

Nu declari deloc. ANAF poate emite o decizie de impunere din oficiu, stabilind impozitul datorat pe baza informațiilor pe care le deține.

Pe lângă impozitul datorat, se adaugă dobânzi. Dacă sumele sunt semnificative, ANAF poate califica situația drept evaziune fiscală, ceea ce nu recomand.

Declari greșit, din eroare. Dacă ai completat Declarația Unică cu date incorecte (ai greșit un calcul, ai omis o tranzacție, ai confundat un preț de achiziție) poți depune o declarație rectificativă.

Dacă o faci din proprie inițiativă, înainte de un control ANAF, consecințele sunt minime, în sensul că plătești diferența de impozit plus dobânzile aferente, dacă e cazul.

Declari fals, cu intenție. Asta e altceva. Dacă declari în mod deliberat venituri mai mici decât cele reale sau ascunzi tranzacții, intrăm în altă sferă (a dreptului penal) și, cum ziceam, nu recomand.

O greșeală se corectează. O omisiune se remediază. O fraudă... se pedepsește.

Ce faci dacă ANAF greșește

Se poate întâmpla ca ANAF să emită o decizie de impunere bazată pe date incomplete sau pe o interpretare cu care nu ești de acord. Dacă primești o decizie pe care o consideri greșită, ai dreptul să o contești.

Primul pas e să formulezi o contestație administrativă pe care o depui la organul fiscal care a emis decizia, în termen de 45 de zile de la comunicare. Teoretic, ANAF are obligația să o soluționeze în 45 de zile.

Dacă ANAF respinge contestația sau nu oferă un răspuns în termen, pasul următor e să te adresezi instanței de judecată.

Un aspect important: contestarea nu suspendă automat executarea. Asta înseamnă că ANAF poate pune în executare decizia chiar dacă o contești. Dacă vrei suspendarea executării, trebuie să o ceri separat instanței, cu condiția depunerii unei cauțiuni sau a demonstrării unui prejudiciu iremediabil.

Un cuvânt despre evidența tranzacțiilor

Cel mai mare obstacol practic nu e cota de impozit, ci documentarea. Dacă ai tranzacționat pe mai multe platforme, ai făcut swap-uri, ai mutat crypto între portofele, ai primit airdrops sau recompense de staking, reconstituirea istoricului poate fi un coșmar.

Recomandarea mea este să ții evidența pe parcurs, nu la final de an. Exportă rapoartele de tranzacții de pe fiecare platformă. Dacă volumul e mare, folosește un software de tax reporting crypto care se conectează la platforme și calculează automat.

Și dacă situația e complexă (mai multe platforme, DeFi, NFT-uri, staking) vorbește cu un contabil care înțelege crypto înainte de termenul de declarare. Nu după.

Acest articol este în scop informativ și nu constituie consultanță fiscală sau juridică. Legislația fiscală se schimbă frecvent. Verifică întotdeauna cu un profesionist calificat pentru situația ta specifică. Dacă ți-a fost util, apreciez un share. Mă găsești pe LinkedIn și X.